Recursuri în Interesul Legii

promovate de Curtea de Apel Alba Iulia

Sesizare 311/03.06.2015
Problema de drept: Interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România, cu privire la posibilitatea acordării de despăgubiri rudelor celui vinovat de producerea accidentului, ca urmare a decesului produs din culpa exclusivă a victimei înseşi, în cazul asigurării de răspundere civilă obligatorie, R.C.A.

Soluția I.C.C.J :

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia.
Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau persoanelor care se află în întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului, priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului rutier.

Decizia I.C.C.J: 23/26.10.2015

Sesizare 488/12.08.2016
Problema de drept: Stabilirea competenţei materiale de soluţionare a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor de încadrare a minorilor în grad de handicap, emise de comisia pentru protecţia copilului. Pentru rigoare terminologică, este necesar a fi menţionat că dispoziţiile legale în materie nu conţin nicio precizare privind calificarea acestei acţiuni drept "plângere", aşa cum apare în conţinutul sesizării, motiv pentru care, în cuprinsul deciziei, se va face referire la anularea hotărârilor de încadrare a minorilor în grad de handicap, iar nu la plângerea împotriva acestor hotărâri.

Soluția I.C.C.J :


Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, în consecinţă,
Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) şi art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, raportate la art. 2 alin. (1) lit. b), c) şi f), art. 8 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului de încadrare în grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi revine tribunalelor - secţiile de contencios administrativ/completele specializate în materia contenciosului administrativ

Decizia I.C.C.J: 1/30.01.2017

Sesizare 702/15.11.2017
Problema de drept:
Stabilirea competenţei materiale procesuale de judecată a acţiunilor în despăgubiri formulate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, împotriva administratorului unei societăţi înregistrate în registrul comerţului, în situaţia în care s-a dispus achitarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare (Legea nr. 241/2005), în sensul de a se determina dacă acţiunile având acest obiect sunt în competenţa instanţei de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 96 pct. 1 şi art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), sau în competenţa instanţei civile, în condiţiile art. 94 pct. 1 lit. k), art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 1.349, art. 1.357, art. 1.359 din Codul civil.

Soluția I.C.C.J :


Admite recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, în consecinţă,
Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. k), art. 95 pct. 1 şi art. 96 pct. 1 din Codul de procedură civilă, precum şi art. 281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa materială de soluţionare a acţiunilor în despăgubiri formulate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, împotriva administratorului unei societăţi înregistrate în registrul comerţului, în situaţia în care s-a dispus achitarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, revine instanţei civile. 

Decizia I.C.C.J: 7/19.03.2018

Sesizare 15/06.01.2021
Problema de drept: aplicarea dispoziţiilor art. 55 alin. 3 din Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, respectiv dacă decizia de zi pe unitate prin care un ofiţer este desemnat să îndeplinească atribuţii suplimentare specifice funcţiei de conducere constituie o împuternicire pe funcţie, similară celei prevăzute de art. 55 alin. 3 din Legea nr. 293/2004

Soluția I.C.C.J :


Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia și, în consecinţă,
Stabilește că:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 55 alin. (3) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, decizia de zi pe unitate prin care un ofiţer este desemnat să îndeplinească atribuţii suplimentare specifice funcţiei de conducere nu constituie o împuternicire pe funcţie, similară celei prevăzute de art. 55 alin. (3) din Legea nr. 293/2004.

Decizia I.C.C.J: 6/12.04.2021

Sesizare 384/26.01.2021
Problema de drept: aplicarea dispoziţiilor art. 120 alin. 5 din Codul Silvic, respectiv dacă personalul silvic beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază în absenta elaborării normelor, regulamentelor, instrucţiunilor şi ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (I) din Codul Silvic

Soluția I.C.C.J :


Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, în consecinţă,
Stabileşte că:
În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, personalul silvic la care fac referire aceste dispoziţii beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază, în absenţa elaborării normelor, regulamentelor, instrucţiunilor şi ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeaşi lege.

Decizia I.C.C.J: 7/12.04.2021

Sesizare 213/17.03.2021
Problema de drept: interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 50/1991, respectiv dacă în ipoteza în care partea nu a demarat sau nu a finalizat, în termenul acordat, procedura de intrare în legalitate, iar autoritatea nu a obţinut o hotărârea de demolare a construcţiei, prevederile art. 28 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie interpretate în sensul că termenul stabilit în procesul verbal de constatare a contravenţiei este unul imperativ sau de recomandare?

Soluția I.C.C.J :

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, în consecinţă,
Stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ipoteza în care partea nu a demarat sau nu a finalizat, în termenul acordat, procedura de intrare în legalitate, iar autoritatea nu a obţinut o hotărâre de demolare a construcţiei, termenul stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei este unul de recomandare.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia I.C.C.J: 10/28.06.2021(minuta)

Sesizare 273/12.04.2021
Problema de drept: sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii judiciare conturate în acţiunile prin care personalul auxiliar din cadrul instanţelor şi al parchetelor, căruia i s-au aplicat, începând cu data de 1.01.2018, dispoziţiile art. 38 alin. 3 lit. a coroborate cu ale alin. 6 din Legea nr. 153/2017 şi i s-au stabilit sporuri în cuantum de 30 %, a solicitat acordarea de sporuri în cuantum maxim, de 45%, prin raportare la personalul auxiliar din cadrul altor curţi de apel.

Soluția I.C.C.J :

Admite recursul în interesul legii
formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia.
Stabilește că:
În interpretarea unitară a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 4 şi 5 din capitolul VIII secţiunea I din anexa nr. V la aceeaşi lege, suma sporurilor acordate personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea nu trebuie să depăşească limita prevăzută de art. 25 din aceeaşi lege, raportată la ordonatorul de credite care stabileşte drepturile salariale.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.


Decizia I.C.C.J: 15/28.06.2021

Sesizare 272/15.06.2022
Problema de drept: În vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, introduse prin Legea nr. 101/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995, având în vedere că, în practică, s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea acestor dispoziţii şi persoanelor prevăzute de art. 36 alin. 1 lit. e şi h din Legea nr. 80/1995, care au trecut în corpul ofiţerilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 101/2019.

Soluția I.C.C.J :







Decizia I.C.C.J:

Contact

Str. I.C.Bratianu, nr.1
Alba Iulia, 510118
E-mail: ca-albaiulia@just.ro
Tel.:+40 258 810 289
+40 258 810 2932
Fax: +40 258 810 293

Urmărește-ne 
Informații utile

Made with Mobirise maker